Tensiunile geopolitice internaționale pun din ce în ce mai mult presiune asupra lanțurilor de aprovizionare pentru aluminiul primar. Blocarea strâmtorii Hormuz afectează fluxurile comerciale din regiunea Golfului, care reprezintă aproximativ 9% din producția mondială de aluminiu primar. Situația este agravată de daunele aduse unor locații de producție semnificative din Orientul Mijlociu (Aluminum Bahrain și Emirates Global Aluminium) și de înăsprirea treptată a sancțiunilor împotriva Rusiei, care a fost tradițional un furnizor important de aluminiu cu conținut scăzut de CO₂ pentru piața europeană.
Deficitul de aluminiu primar în Europa depășește acum 87% din cererea continentală, ceea ce înseamnă că anual trebuie importate aproximativ 8 milioane de tone de aluminiu. În acest context, disponibilitatea limitată a materiei prime și incertitudinea geopolitică continuă conduc la o creștere semnificativă a prețurilor materiilor prime. Prețul aluminiului a crescut în ultimul an de la aproximativ 2.400 de dolari pe tonă la peste 3.500 de dolari pe tonă. Deși corecția de la sfârșitul lunii iunie a redus prețul la aproximativ 3.100 de dolari pe tonă, nivelul prețului rămâne în continuare foarte ridicat.
Lupta pentru deșeuri se află pe agenda europeană
Dificultățile crescânde în obținerea aluminiului primar cresc valoarea strategică a aluminiului secundar din procesele de reciclare. Această dezvoltare primește un impuls suplimentar din condițiile economice energetice. Producția de aluminiu primar este extrem de consumatoare de energie: Conform datelor Institutului Internațional de Aluminiu, se necesită în medie aproximativ 52 kWh pentru fiecare kilogram de aluminiu primar din bauxit, în timp ce pentru aluminiul reciclat sunt necesare doar puțin peste 2 kWh. Aceasta corespunde unei economii de energie de peste 95% și unei reduceri semnificative a emisiilor de CO₂. În același timp, însă, piața de deșeuri de aluminiu a devenit un domeniu de competiție internațional. Măsurile comerciale recente ale SUA - în special introducerea unor taxe de 50% pe semifabricate din aluminiu și de 15% pe deșeurile de aluminiu - creează condiții atractive pentru achiziții din partea participanților de pe piețile externe Uniunii Europene. Urmarea este o disponibilitate în scădere a deșeurilor pentru industria de prelucrare europeană, precum și creșteri semnificative ale prețurilor, care în multe cazuri depășesc cu mult prețurile de referință de pe London Metal Exchange (LME).
În acest context, Eural Gnutti a intensificat dialogul cu instituțiile europene în ultimii doi ani și s-a implicat activ în discuțiile privind măsurile de politică industrială și comercială de-a lungul lanțului valoric al aluminiului. Scopul este de a evidenția importanța strategică a deșeurilor de aluminiu pentru competitivitatea industriei europene și pentru procesul de transformare durabilă.
Această poziție se reflectă astăzi în măsurile de protecție anunțate de comisarul european pentru comerț și securitate economică, Maroș Șefcoviț. Acestea vizează limitarea exportului de deșeuri de aluminiu în țări terțe și asigurarea disponibilității acestora în cadrul pieței interne europene.
Dacă aceste măsuri vor fi implementate, ele vor reprezenta un pas fără precedent în politica comercială europeană și vor întări reziliența lanțului valoric, precum și vor crea condiții mai favorabile pentru investiții în economia circulară și decarbonizare.
Transformarea deșeurilor în valoare: modelul Eural
Pentru Eural, reciclarea nu este doar un răspuns la condițiile actuale de piață, ci rezultatul unei strategii industriale inovatoare, care a început în anii 1990 și a fost dezvoltată constant prin investiții continue în tehnologii, procese și competențe. Această cale permite companiei să combine sustenabilitatea cu cea mai înaltă performanță și, în același timp, să îndeplinească în mod fiabil cerințele exigente de calitate și tehnice ale unor industrii precum cea auto, aerospațială și inginerie mecanică.
Una dintre cele mai semnificative realizări ale Eural constă în capacitatea de a produce aliaje de înaltă performanță din diverse surse de deșeuri. Compania a dezvoltat procese care utilizează eficient atât resturi interne de turnătorie și extrudare - metoda numită Run-around - cât și materiale secundare din cicluri de reciclare predominant italiene și europene.
Datorită acestui model de producție, Eural a reușit să-și furnizeze clienții în mod constant și nu a înregistrat până acum nicio întrerupere în aprovizionarea cu materii prime. În paralel, compania lucrează constant pentru a menține conținutul de elemente secundare - în special plumb - sub control. În dezvoltarea aliajelor fără plumb, provocarea reală nu constă atât în eliminarea plumbului în sine sau în înlocuirea acestuia cu alte elemente, ci mai degrabă în capacitatea de a folosi deșeuri din diverse surse, care ar putea conține elemente nedorite pentru compoziția respectivă a aliajului. Scopul este de a menține concentrația acestora în limite controlate, pentru a extinde posibilitățile de reciclare, fără a afecta performanța sau calitatea produsului final.
Deja astăzi, conținutul de plumb din aliajele de aluminiu scade constant. Dezvoltarea cadrului legislativ european - în special a directivei RoHS - va accelera și mai mult acest proces. Chiar dacă plumbul va fi prezent în materialele reciclate din cauza produselor de lungă durată, cum ar fi cele din industria auto, pentru câțiva ani, procesele obișnuite de reciclare vor conduce la o reducere treptată a concentrației sale, astfel încât în viitoarele generații de aliaje va fi prezent doar în urme.
„Experiența Eural arată că investițiile în inovație și cercetare permit transformarea provocărilor mediului global în oportunități de creștere și competitivitate”, explică Giorgio Di Betta, director de vânzări Eural Gnutti. În încheiere, el subliniază: „Măsurile pe care Uniunea Europeană le pregătește în prezent pot contribui la un sistem de producție mai rezistent și mai orientat spre circularitate, creând astfel condițiile pentru o creștere industrială durabilă pe termen lung.”
Contact:
