Când companiile de producție își organizează procesele mai eficient și mai flexibil, soluțiile de automatizare devin o prioritate - în special acolo unde omul și mașina colaborează din ce în ce mai mult. AMB 2026 abordează acest subiect focalizat într-un mod practic și arată cum se dezvoltă procesele colaborative în cadrul producției prin așchiere. În interviul acordat, Patrick Schwarzkopf, directorul VDMA-Fachverband Robotik + Automation, explică factorii actuali și oferă o perspectivă asupra dezvoltărilor pe care companiile ar trebui să le aibă în vedere acum.
AMB: Industria roboticii și automatizării se așteaptă la o scădere a veniturilor de cinci procente în 2026 - și totuși, presiunea asupra companiilor de producție de a se automatiza crește. De ce este tocmai acum momentul potrivit pentru procesele colaborative și ce îi determină pe antreprenori să facă acest pas?
Patrick Schwarzkopf: Într-adevăr, observăm încă o reținere semnificativă în investiții - din diferite motive, de la turbulențe geopolitice până la problemele cunoscute legate de locație. Cu toate acestea, tendința spre automatizare rămâne nealterată. Schimbările demografice se vor agrava în următorii ani; de aceea, trebuie să automatizăm activitățile pentru a sprijini forța de muncă rămasă.
Numai așa rămânem competitivi. Esențial va fi interacțiunea dintre om și mașină. Evoluția rapidă a inteligenței artificiale (în continuare IA) - în special a IA generativă și a IA „fizică” - deschide noi posibilități, de exemplu prin agenți IA („Agentic AI”) și prin operarea și programarea mult mai simplă a soluțiilor de automatizare.
AMB: În trecut, automatizarea a fost gândită în formatul seriei mari - soluțiile robotice sunt astăzi o opțiune concretă și pentru serii mici. Cât de avansată este această dezvoltare și ce are nevoie o companie mică în mod concret pentru a implementa automatizarea în producția sa?
Patrick Schwarzkopf: Automatizarea în sectorul IMM-urilor face acum pași mari. Evoluția tehnologică din ultimii ani a fost enormă - astfel, bariera de intrare pentru IMM-uri scade simțitor. Scenariile tipice sunt cele de „Low Volume, High Mix”: programarea trebuie să fie rapidă, simplă și realizabilă fără un efort mare din partea angajaților. Pentru aceasta, există astăzi numeroase abordări No-Code, care nu necesită cunoștințe de limbaje de programare. Procesele de automatizare pot fi configurate prin interfețe grafice prin drag-and-drop. De asemenea, traseele robotului pot fi „învățate” manual și salvate la apăsarea unui buton. Marii producători au deja soluții adecvate pentru IMM-uri în ofertă. Adesea, setările pragmatice sunt suficiente - de exemplu, când un robot lucrează noaptea și astfel permite un salt de productivitate. Obstacolul este adesea mai puțin tehnologia, ci așteptarea că automatizarea ar fi în general prea complicată sau prea scumpă. Aceasta este o viziune prea limitată, deoarece soluțiile sunt disponibile - și pot fi văzute bine la târguri specializate precum AMB. O orientare oferă, de exemplu, Go4Robotics, o platformă online a Federației Internaționale de Robotică (IFR).
AMB: Când programarea și operarea devin mai simple, colaborarea directă dintre om și robot devine mai apropiată. Amândouă lucrează din ce în ce mai mult împreună fără gard de protecție - abia prin senzorii susținuți de IA a devenit acest lucru practic. Ce se schimbă concret în shopfloor și cum trebuie să își reconsidere companiile procesele și personalul?
Patrick Schwarzkopf: Robotele colaborative (cobotii) s-au stabilit deja bine. În multe aplicații, însă, este mai mult vorba despre „coexistență” - adică operarea fără gard de protecție - și, astfel, despre interacțiune reală, directă. O nouă etapă de colaborare strânsă o vedem acum în robotică umanoidă. Aici, IA face progrese mari: este vorba despre interpretarea mediului și despre acțiuni sensibile și autonome. Încă este nevoie de multă muncă de pionierat, dar roboții humanoizi părăsesc din ce în ce mai mult laboratoarele de cercetare și ajung în primele aplicații de testare în industrie. Până la maturizarea aplicativă pe scară largă, este un drum mai lung - în același timp, robotică umanoidă stimulează interacțiunea strânsă între om și mașină, de exemplu prin posibilitatea de a vorbi cu roboții.
AMB: Multe dintre aceste dezvoltări pot fi evaluate cel mai bine live. AMB reunește în septembrie la Stuttgart întregul spectru al prelucrării metalelor sub un singur acoperiș - de la producători, la utilizatori, până la cercetare. Ce poate realiza această configurație unică pentru a avansa automatizarea colaborativă pe scară largă - și de ce o vizită este indispensabilă pentru toți cei care se gândesc la automatizare în prelucrarea metalelor?
Patrick Schwarzkopf: O privire asupra cifrelor arată relevanța: Potrivit Federației Internaționale de Robotică IFR, „Machine Tending” - adică încărcarea și descărcarea automată a pieselor la mașinile de prelucrare - este una dintre aplicațiile principale ale roboticii: În decurs de un deceniu, instalările anuale de roboți pentru aplicații de manipulare la mașini-unelte au crescut de la 14.500 de unități (2015) la 19.000 de unități (2024). Pentru 2025, cifrele preliminare IFR indică o altă creștere semnificativă în domeniul procentual cu două cifre. De asemenea, utilizarea cobotilor a crescut semnificativ în ultimii ani: în 2024, aproximativ 65.000 de roboți colaborativi au fost instalați la nivel mondial - ceea ce reprezintă 12 procente din toți roboții industriali. Cele mai mari creșteri le vedem în robotică mobilă, care conectează mașinile în mod flexibil - de exemplu, prin manipulatoare mobile, adică platforme mobile cu braț robotic. O astfel de privire de ansamblu compactă și specifică pentru industrie, cum se obține la o târg specializat, este rară: La AMB, automatizarea pentru prelucrarea metalelor poate fi „atinsă”.
AMB: Vă mulțumesc pentru discuție, domnule Schwarzkopf.
Contact:
